Nu știu cum s-a întâmplat în ultimele decenii, dar cel mai mare raion din Republica Moldova, vestit prin geografia, istoria și cultura sa, a cam trecut în umbră. Teritoriul, numit de cronicari și „țara Orheiului”, a dat culturii nume de referință, precum Alexandru Donici, Nicolae Alexandri, Vladimir Curbet, Valentina Savițchi, Tamara Ciobanu, Valentina Isbeșciuc, Lilia Amarfii, Iurie Sadovnic și mulți alții. Astăzi, Orhei pare rătăcit în tranziție, scufundat în negura istoriei moderne, plină de instabilitate, incertitudine și sărăcie.
Am crezut că evadarea Orheiului din modernitate este pentru multă vreme. Însă, o întâlnire recentă cu un cetățean din inima codrilor m-a făcut să-mi schimb radical părerea despre viitor. Acest cetățean este nimeni altul decât Tudor Golub, originar din Orhei, istoric, exponent notoriu al societății civile, reprezentant al guvernului în teritoriu, iar din 2015 președinte de raion.
Să vă spun sincer, aveam din proprie experiență o închipuire aproximativă despre cum arată un președinte tipic de raion. De regulă, foarte încrezător, puțin arogant, aproape deloc sincer și cu conștiința încărcată de propria importanță. De această dată am văzut contrariul. Un bărbat de vârstă medie, extrem de simpatic și de o modestie incompatibilă, la prima vedere, cu funcția de administrator de asemenea rang. Mai târziu aveam să înțeleg ce înseamnă această modestie sau mai degrabă omenie.
Domol, fără exagerări și declarații siropoase, fără extravaganțe, Tudor Golub mi-a povestit istoria sa. Născut în satul Piatra, Orhei, a studiat mai întâi la Facultatea de istorie a Universității Pedagogice, Ion Creangă, din Chișinău, apoi a continuat la Facultatea de istorie și geografie de la Universitatea din Oradea, România. Tema de licență a fost despre deportările moldovenilor și se referea, inclusiv la rudele sale apropiate. Străbunicii lui, pe timpul reformelor lui Stolîpin, au venit din părțile Unghenilor în Transnistria, iar numele de Hulub a fost subit transformat în Golub. În perioada scurtă de timp, când Stalin acceptase limba română în RASS Moldovenească pentru a exporta comunismul în România, rudele directe ale lui Tudor Golub au ocupat funcții importante în conducerea de la Tiraspol. Apoi a urmat revenirea la vechile teorii și toți «latinizatorii» au fost împușcați sau deportați. Printre ultimii erau și membri ai familiei Golub. Recursul la istoria deportărilor a fost nu numai o etapă în formarea profesională, dar și o datorie morală a tânărului Tudor.
Cunoştinţele şi experienţa acumulate au fost o pregătire logică pentru această funcţie
Au urmat ani de muncă, deloc ușori, în domeniul istoriei, apoi o școală extrem de utilă a implementării proiectelor sociale și de instruire în cadrul societății civile. Activitatea de reprezentant al Guvernului în teritoriu a completat experiența profesională cu cunoștințe solide în domeniul administrației publice.
La alegerile locale din 2015, Tudor Golub candidează pe listele Partidului Democrat din Moldova și obține împreună cu colegii un rezultat notoriu. Golub este ales președinte al Consiliului Raional Orhei. „A fost un lucru neașteptat pentru mine, însă pe urmă am conștientizat că toate cunoștințele și experiența acumulate au fost parcă o pregătire logică pentru exercitarea acestei funcții”, subliniază președintele raionului.
Simt pe tot parcursul dialogului cu Tudor Golub un pic de reținere, o doză de sfială în a vorbi despre sine. Însă acest sentiment dispare cu desăvârșire atunci, când trecem la problemele raionului. Președintele povestește parcă la fel de calm, dar cu o emoție greu de ascuns, despre problemele economice și sociale ale raionului.
Îl întreb ce fac foștii muncitori și specialiști de la fabricile și uzinele ruinate. În cunoștință de cauză, președintele îmi vorbește despre atragerea investițiilor, despre cooperarea economică internațională și apariția noilor întreprinderi cu sute de locuri noi de muncă, cum ar fi Reprezentanța Sumitomo Electric Bordnetze AG, cu capital nipon, care produce piese pentru industria automobilistică germană; SA „Orhei-Vit”, producția căreia e cunoscută peste hotarele țării și care asigură foarte mulți producători agricoli cu piață de desfacere; renumitele vinării „Chateau Vartely”și „Pivnițele Brănești”.
Există și un plan strategic de reindustrializare a raionului susținut la nivel guvernamental.
Avem nevoie de mai multă iniţiativă locală
„Raionul Orhei are 38 primării, însă situația nu este în toate aceeași. Sunt primari care așteaptă contribuțiile bugetelor raional și celui de stat. Dar avem și o parte importantă de primari care sunt foarte insistenți în a atrage investiții, care câștigă proiecte și granturi. Există deja o serie de localități de unde lumea nu mai pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Acolo se întrevede viitorul raionului, al țării în ansamblu. Avem nevoie ca de aer de multiplicarea acestui spirit de inițiativă locală, de mai multă îndrăzneală și, dacă doriți, de capacitatea de a risca justificat. Orice proiect câștigat de primării este completat din bugetul raional cu o contribuție de 30 la sută din costurile implementării”, subliniază președintele raionului.
Infrastructura celui mai mare raion rămâne o preocupare constantă a autorităților. Proiectul „Drumuri Bune”, inițiat de către Președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a fost realizat în 66 de sate orheiene și 6 porțiuni de drumuri regionale. În 2019 vom dubla suprafețele asfaltate, iar în următorii ani toate accesele spre satele din regiune vor fi asfaltate. Costurile proiectului se ridică la 75 milioane de lei. Concomitent, Consiliul Raional a alocat sume importante pentru construcția căilor de acces în satele situate mai departe de drumurile naționale, cum ar fi Camencea, Donici, Tabăra, Bulăiești, Furceni, Teleșeu și altele.
„Astăzi către toate localitățile orheiene sunt aduse conducte de gaze de presiune medie și înaltă. Astfel, angajamentul de gazificare deplină a raionului este, practic, realizat. Totuși, mai avem mult de lucru pe interiorul localităților pentru a conecta la gaze obiectivele sociale și casele oamenilor.”, conchide Tudor Golub.
Prin eforturile constante ale Consiliului Raional Orhei s-a transformat radical Spitalul Raional. Investițiile de peste 30 de milioane de lei și cooperarea cu țări europene, în special cu Germania, a permis o modernizare și dotare tehnică care face din spitalul orheian un model pentru multe alte centre raionale.
Conducător care iese din orizontul tradiţional al unui preşedinte de «Raiispolkom»
Trecem la domeniul culturii și aici președintele se înviorează evident. Se vede cu ochiul liber că e un sector apropiat spiritului său. Cunoaște cu desăvârșire istoria și cultura raionului și vede potențialul turistic uriaș al domeniilor vitivinicol și muzeistic. Nu e adeptul acțiunilor culturale gălăgioase și preferă cheltuirea resurselor pentru valorificarea patrimoniului. Ca să stimuleze reconstrucția caselor de cultură, pentru care s-au cheltuit în trecut sume uriașe, Tudor Golub a inițiat proiectul 50 plus 50. Acesta prevede că, la proiectele pentru reconstrucția caselor de cultură propuse de primării, Consiliul Raional Orhei vine cu încă 50 la sută din investiții. Astfel, degradarea caselor de cultură este oprită, iar viața sătenilor devine mai interesantă. În special, a copiilor și tinerilor.
Am mai vorbit multe cu președintele Golub despre politici pentru educație, pentru tineret, despre sport, despre politică. A recunoscut că realizările sale erau de neconceput fără echipa PDM atât la nivel local, cât și național.
Recunosc că impresia puternică de om profund care vede evoluția raionului cu mult profesionalism, dar și cu o modestie nedisimulată m-a dus cu gândul la recenta ședință a Consiliului Politic Național al PDM. Comportamentul lui Tudor Golub parcă a anticipat îndemnul conducerii formațiunii de a face politică pentru oameni și împreună cu ei.
Plec din Orhei cu satisfacția că de azi înainte voi cugeta cu mai mult optimism despre acest raion plin de istorie și tradiție. Sunt bucuros că am cunoscut un conducător care iese din orizontul tradițional a unui președinte de „raiispolkom”. Cred în viitorul unui raion și implicit în viitorul țării, pentru că există oameni profunzi care își asumă cu fiecare celulă nervoasă destinele noastre.
Țineți minte acest nume, Tudor Golub.
Mihai Lozovanu