R. Moldova, retrogradată la statutul de „regim hibrid” în Indexul Democrației 2025, la un pas de regimurile autoritare

Republica Moldova a fost retrogradată în clasamentul global al democrației realizat de The Economist Intelligence Unit, pierzând statutul de „democrație defectuoasă” și fiind încadrată, în 2025, în categoria „regimurilor hibride”.

Potrivit raportului anual Democracy Index, această schimbare plasează R. Moldova la doar un nivel distanță de regimurile autoritare, semnalând un recul semnificativ al standardelor democratice, în pofida discursului pro-european promovat de autoritățile de la Chișinău, transmite Ziare.com.

Evaluarea experților indică faptul că, în practică, evoluțiile instituționale nu confirmă pe deplin progresele anunțate de administrația condusă de Maia Sandu și partidul de guvernare PAS. Deși autoritățile au susținut constant direcția reformelor și a apropierii de Uniunea Europeană, indicatorii analizați arată vulnerabilități persistente în funcționarea democratică a statului, notează Gandul.ro..

Retrogradarea survine într-un context global în care, paradoxal, mai multe state au înregistrat progrese democratice.

Din cele șapte schimbări de regim analizate în 2025, cinci au fost pozitive. Țări precum România, Malawi, Senegal și Paraguay au avansat din categoria „regimurilor hibride” în cea a „democrațiilor defectuoase”, în timp ce Franța a revenit în rândul „democrațiilor depline”.

Potrivit metodologiei internaționale utilizate de EIU, statutul de „regim hibrid” reflectă existența unor probleme structurale majore, printre care presiuni asupra opoziției politice, limitarea pluralismului, vulnerabilități în organizarea alegerilor, precum și influența politicului asupra instituțiilor independente.

Aceste deficiențe indică un sistem democratic fragil, în care mecanismele statului de drept nu funcționează pe deplin.

Deși Republica Moldova nu a ajuns în categoria regimurilor autoritare, noul calificativ reflectă o democrație disfuncțională și semnalează riscul unei degradări suplimentare.

Experții subliniază că reformele trebuie să depășească nivelul declarativ și să producă efecte reale în instituțiile statului. În lipsa unor schimbări structurale profunde, avertizează raportul, există riscul ca țara să alunece și mai mult spre autoritarism,

Indexul Democrației, elaborat anual de EIU, analizează 167 de state pe baza a 60 de indicatori, grupați în cinci domenii-cheie, fiind considerat unul dintre cele mai importante instrumente internaționale de evaluare a calității democrației.